PELERINAJUL

Citeşte, Călătoreşte şi Împărtăşeşte

În vremea de azi, mulți caută să afle mai multe despre locurile, oamenii și culturile din mai îndepărtatele colțuri ale planetei. Există totuși o cultură îndepărtată aflată chiar la îndemâna noastră și care trebuie să ne atragă mai mult atenția decât oricare alta. Personajele care populează acele locuri, chiar dacă au dispărut cu totul, ele sunt acolo, gata să ne salute ori de câte ori deschidem Biblia. Dacă vrem să înțelegem lumea în care trăim, chiar și locurile ei, cele mai îndepărtate pe care nu le vom vizita niciodată, este necesară stabilirea unei legături cu lumea Bibliei, care ne oferă atât lecții de viață, cât și putere spirituală.

ZP - Pelerinajul

“Pe la jumătatea praznicului, Isus S-a suit la Templu. Şi învăţa norodul. Iudeii se mirau şi ziceau: „Cum are Omul acesta învăţătură, căci n-a învăţat niciodată?”” (Ioan 7: 14-15)

“Cine nu a văzut palatul lui Irod în splendoare lui, nu a văzut o clădire frumoasă în viața lui. Din ce era construit? Din marmură de diferite culori, abastră, roșie și verde. Irod a vrut să acopere pietrele cu aur, dar înțelepții i-au spus: lasă-le așa! Este mult mai frumos astfel, fiindcă pietrele seamănă cu valurile oceanului ( Talmudul babilonian, Baba Batra 4a) “…

“Încă din zilele lui Solomon, evreii din toată lumea veneau la Templul din Ierusalim de trei ori pe an, la Paști, la Sărbătoarea Corturilor și la Rusalii, după cum se spune și în cartea, Exod 23:14.”

În perioada sărbătorilor, Ierusalimul era supraaglomerat cu zeci de mii de pelerini. Mulți dintre ei își petreceau nopțile la Bethfage, în Betania, precum și în alte sate învecinate. Alții își găseau adăpost în case particulare. Pelerinii stăteau, de asemenea, în corturile orașului, instalate în văile din jurul Ierusalimului. Cei mai mulți dintre ei veneau cu animalele de povară, aducându-se hrana necesară familiei pe toată durata șederii în oraș, dar și animalele de sacrificiu. Pelerinajul era un prilej de bucurie, și, în timp, Ierusalimul devenea din ce în ce mai aglomerat.

Mulți pelerini se îndreptau spre Templu încă înainte de răsăritul soarelui. După ce își făceau baia rituală, fie în casa în care fuseseră cazați, fie într-una din numeroasele băi ce înconjurau Muntele Templului, începeau să vină la Templu. Un obicei special trebuia respectat de cei ce treceau porțile duble din zidul sudic al orașului, cunoscute sub numele de Porțile Hulda. În mod normal, mulțimea intra pe poarta din dreapta, iar la plecare ieșea pe cea din stânga. Dacă cineva era însă în doliu, făcea exact invers: intra pe stânga și ieșea pe dreapta. În felul aceasta, când un pelerin întâlnea o persoană care venea spre el, intrând pe poartă, chiar dacă cei doi veneau din colțuri diferite ale lumii și chiar dacă vorbeau limbi diferite, se rosteau cuvinte de binecuvântare și de consolare. Gărzile levite stăteau la porțile Templului pentru a împedica intrarea leproșilor și pentru a reaminti tuturor oficierea ritualului de abluțiune înainte de intrarea în Templu.

Pelerinii mai veneau la Templu și pentru a asculta învățăturile înțelepților și rabinilor. În Ioan 10: 22-24 se descrie exact un asemenea episod, în care Isus învăța mulțimea de la Templu cu ocazia sărbătorii Hanukka.

@ Sursa: www.palphot.com & Miriam Feinberg-Vamosh

 

Călător în Ţară Sfânta

NOTĂ: Îmi rezerv dreptul de a şterge comentările ofensive sau off-topic

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

6 thoughts on “PELERINAJUL

  1. Multumesc Domnului si lui Mihail ca am fost binecuvantati impreuna in calatoria in Israel.
    Am avut un grup de tineri deosebiti, doi ghizi buni, am vazut locurile sfintite de adevaratii crestini si ne-am bucurat de dragostea lui Dumnezeu. Daca este voia Domnului si cu ajutorul Lui, dorim sa ne ducem din nou in Israel.