RĂSTIGNIREA

Şi când au ajuns la locul numit "Căpăţânii", care in evreieste se chema "Golgota" L-au răstignit acolo ...

” Şi când au ajuns la locul numit, Căpăţânii, care in evreieste se cheamă, Golgota; L-au răstignit acolo, pe El şi pe făcătorii de rele: unul la dreapta, şi altul la stînga” 

( Luca 23:33 & Ioan 19:17 – 18)

Gradina Mormantului

@ Gradina Mormantului. Ierusalim

Executarea lui Isus prin răstignire a atras întotdeauna atenţia lumii asupra acestui mod extrem de crud al aplicării pedepsei capitale. În anul 1968 s-au descoperit pentru prima oară la Ierusalim oasele unui om crucificat, obţinînduse astfel o nouă perspectiva, mai concretă, asupra morţii lui Isus. Printre resturile unor schelete descoperite atunci, se află şi osul călcâiului drept al unui om ce fusese răstignit. Acesta era străpuns deun cui de fier lung de 11.5 cm, cu fragmente de lemn sub el, identificate fiind lemn de măslin. Poziţia cuiului în os indică faptul omul fusese răstignit avînd picioarele fixate de fiecare latura a părţii vertical a crucii. Oasele mâinilor şi braţelor au fost găsite intacte. Se pare ,după toate probabilităţile, sau cel puţin uneori, membrele superioare ale condamnatului erau mai curînd legate de cruce decît bătute în cuie.

Gradina Mormantului.2

@ Gradina Mormantului. Ierusalim

Moartea prin răstignire (probabil ,,spânzurarea de un lemn” menţionată în Deuteronom 21, 23) era atât de crudă, încât spânzurarea de gît e posibil fi fost introdusă mai tîrziu, o formă mai ,,umană” de execuţie. O sursă evreiască spune o persoană răstignită putea fi ,,recuperată” – mituind un gardian român – cînd această era aproape de moarte. Asta arată omul respectiv putea rămîne mult timp în viaţă pe cruce. Uneori, pentru a uşura suferinţă celor răstigniţi, se administrau chiar anumite ,,anestezice”,cum ar fi vinul amestecat cu smirnă (Marcu 15,23).
Pe măsură ce orele se scurgeau, persoană răstignită îşi pierdea puterile şi trupul I se prăbuşea pe cruce, abia putînduşi sprijini tălpile picioarelor de o mînă sipcă de lemn aşezată sub ele. Cauza morţii era adeseori asfixierea, întrucît greutatea trupului atîrnînd impedica respiraţia. un alt act de ,,îndurare”, pentru a scurta supliciul, fluierele picioarelor celor răstigniţi erau rupte (Ioan 19,31), pentru a nu se mai putea sprijini de sipcă de lemn. urmare trupul se prăbuşea complet, intervenea asfixierea şi moartea se instala mai rapid.

@ Sursa: www.palphot.com & Miriam Feinberg-Vamosh

NOTĂ: Îmi rezerv dreptul de a şterge comentările ofensive sau off-topic

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *